Toată lumea-mi spune cât de mult semăn cu taică-miu. Nu-i adevărat. De-ar fi așa, aș fi fost și eu ceva mai productiv în perioada asta. Însă dumisale, Horațiu Stamatin, n-a stat degeaba, ci din exilul său oareșcum forțat, din Bogdănești, Vaslui, a publicat două cărți: "Inimă pe partea dreaptă" (de "poezie în proză") și "Niobe" (cel de-al doilea volum dintr-o colecție de eseuri literare eterogene despre Eminescu, Mark Twain, Selma Meerbau Eisinger, Costache Conachi, Lawrence Durell sau Ferlinghetti).

Da, nu semănăm deloc. Eu cred c-ar trebui să se zbată puțin, să urce-n trenul social media, să-și promoveze munca, lui i se pare comic. De aceea dacă vreți să m-ajutați să-i dovedesc cât de cât contrariul și sunteți curioși să citiți munca unui profesor de engleză / poet / eseist devenit agricultor trimiteți-mi un mesaj. M-ar bucura extraordinar să-l bombardăm pe domn profesor cu niște comenzi sosite din senin!